Comisia Europeană a publicat pe 06 octombrie 2026 propunerea pentru un nou Regulament privind standardizarea europeană, care ar urma să înlocuiască Regulamentul (UE) nr. 1025/2012. În aceeași zi, CEN și CENELEC, organizațiile europene de standardizare în cadrul cărora România este reprezentată de ASRO au transmis o poziție comună. Cele două organizații susțin obiectivul de a face standardizarea europeană mai rapidă și mai eficientă, dar avertizează că unele elemente ale propunerii pot slăbi tocmai sistemul pe care reforma vrea să-l îmbunătățească.
Pentru companiile din România și pentru celelalte organizații care utilizează sau contribuie la elaborarea standardelor, modificările sunt importante deoarece viitorul Regulament va influența modul în care sunt inițiate lucrările de standardizare în sprijinul legislației UE, modul în care sunt elaborate standardele armonizate și procesul prin care referințele acestora ajung să fie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Ce reglementează Regulamentul 1025/2012
Adoptat în 2012, regulamentul reprezintă cadrul juridic al standardizării europene. Acesta stabilește regulile de cooperare dintre organizații europene de standardizare, organismele naționale de standardizare,, statele membre și Comisia Europeană și recunoaște CEN, CENELEC și ETSI drept cele 3 organizații europene de standardizare.
Revizuirea cadrului privind standardizarea face parte dintr-un pachet legislativ mai amplu, European Product Act, alături de revizuirea New Legislative Framework și a Regulamentului privind supravegherea pieței.
Patru priorități pentru dezbaterea legislativă
În poziția publicată după prezentarea propunerii Comisiei Europene, CEN și CENELEC identifică patru priorități pentru dezbaterea legislativă.
1. Menținerea unui sistem independent și predictibil
Parteneriatul public-privat, delegarea națională și elaborarea standardelor prin consens trebuie să rămână în centrul Sistemului European de Standardizare. Un element important îl reprezintă participarea experților în standardizare, deoarece standardele europene sunt elaborate prin contribuția: companiilor, institutelor de cercetare, a autorităților, universităților și a altor părți interesate, care își pun la dispoziție expertiza în cadrul comitetelor tehnice naționale. Menținerea implicării acestor specialiști depinde inclusiv de existența unui sistem transparent și predictibil.
2. Reducerea întârzierilor din întregul proces de elaborare și utilizare a standardelor
CEN și CENELEC susțin necesitatea accelerării standardizării europene, dar atrag atenția că unele dintre cele mai importante întârzieri nu apar în timpul elaborării tehnice propriu-zise a standardelor.
Potrivit celor două organizații, trebuie abordate în primul rând blocajele existente înainte și după această etapă: pregătirea cererilor de standardizare și, ulterior evaluarea și citarea standardelor armonizate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Transferarea lucrărilor de standardizare către alte organizații nu ar elimina neapărat aceste blocaje și ar putea duce la dublarea eforturilor. Printre soluțiile propuse se numără stabilirea unor termene mai clare, o coordonare încă din etapele inițiale și proceduri de evaluare mai previzibile.
3.Evitarea rutelor paralele și a fragmentării
Un alt punct important al poziției CEN și CENELEC privește riscul apariției unor rute paralele de standardizare. În locul construirii unor mecanisme separate, cele două organizații propun utilizarea și dezvoltarea structurilor existente.
Rutele paralele ar produce documente concurente pentru aceeași problemă, nesiguranță privind soluția aplicabilă și ar consuma suplimentar resursele și expertiza, deja limitate. Specificațiile tehnice elaborate în afara sistemului european pot fi integrate prin Hub-ul european de standardizare CEN și CENELEC. Acesta oferă o cale structurată pentru integrarea conținutului extern, menținând cerințele privind calitatea, transparența și participarea părților interesate.
Această abordare privește inclusiv relația cu ISO și IEC. Restricțiile inutile sau abaterile de la standardele internaționale ar putea crea obstacole pentru exportatorii europeni și ar reduce capacitatea Europei de a influența elaborarea standardelor internaționale. CEN și CENELEC susțin, de asemenea, participarea deplină la standardizarea europeană a tuturor membrilor lor, inclusiv a celor din afara Uniunii Europene.
4. Acces mai larg la standarde, dar într-un mod sustenabil și sigur
CEN și CENELEC susțin extinderea accesului mai larg la standarde, cu menținerea unui model de finanțare sustenabil, protejarea drepturilor de autor și asigurarea integrității și trasabilității documentelor de standardizare. Pe măsură ce standardele sunt utilizate din ce în ce mai mult în format digital și prin diferite platforme, trebuie să poată fi identificată cu certitudine sursa și versiunea documentului, iar conținutul să fie protejat împotriva modificării sau reutilizării necontrolate.
În acest context, CEN și CENELEC salută faptul că propunerea Comisiei recunoaște necesitatea protejării standardelor împotriva extragerii masive de conținut.
Ce spun președinții CEN și CENELEC
Ulrika Francke, Președinta CEN: „Europa are nevoie de standarde elaborate mai rapid pentru a susține inovarea și competitivitatea. Însă accelerarea procesului nu trebuie să ducă la slăbirea parteneriatului public-privat sau la o guvernanță mai puțin predictibilă. Revizuirea ar trebui să se bazeze pe expertiza, consensul și participarea națională care au făcut posibilă funcționarea eficientă a standardizării europene.”
Riccardo Lama, Președintele CENELEC: „Companiile europene au nevoie de standarde care să sprijine utilizarea pe scară largă a tehnologiilor lor în cadrul pieței unice și succesul acestora la nivel global. Crearea unor rute paralele și abaterile inutile de la standardele internaționale ar îngreuna acest lucru. Europa ar trebui să își consolideze sistemul de standardizare și influența la nivel global, nu să le fragmenteze.”
Viziunea pe termen lung a CEN și CENELEC
Dezbaterea privind noul Regulament are loc într-un moment în care CEN, CENELEC și organismele naționale de standardizare membre lucrează deja la transformarea sistemului european de standardizare. Prin viziunea pe termen lung și prin Cyprus Commitment, adoptat în 2026 de membrii CEN și CENELEC, aceștia și-au asumat direcția către un sistem mai rapid, mai digital și mai apropiat de nevoile industriei, autorităților și inovării, păstrând în același timp elementele esențiale ale modelului european: consensul, delegarea națională, expertiza tehnică, incluziunea și încrederea.
Poziția privind Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 se bazează și pe această nouă viziune a CEN-CENELEC.
Unele dintre aceste direcții sunt deja puse în practică. Noul livrabil de standardizare, European Agile Specification – EAS, va permite publicarea mai rapidă a unor documente tehnice atunci când piața sau cerințele legislative impun un răspuns rapid. Pe termen lung, standardele ar urma să poată fi utilizate direct de sistemele informatice și integrate în procese precum proiectarea produselor, evaluarea conformității și fluxurile industriale. În 2026 au fost deja publicate primele documente EAS în cadrul etapei pilot.
Viziunea include și măsuri adresate factorilor de decizie europeni, precum sprijinirea participării experților, inclusiv prin introducerea unor cerințe privind standardizarea în programele UE de cercetare și inovare, precum și acordarea unui sprijin financiar mai consistent pentru implicarea IMM-urilor și a societății civile în standardizarea europeană și internațională.
Ce înseamnă pentru România
ASRO este organismul național de standardizare și membru cu drepturi depline al organizațiilor europene de standardizare CEN, CENELEC și ETSI. Prin intermediul comitetelor tehnice ASRO, experții români participă la elaborarea standardelor europene și contribuie la formularea poziției naționale. Standardele europene sunt ulterior adoptate la nivel național ca standarde române.
Dezbaterea privind viitorul sistemului european de standardizare are loc la nivelul instituțiilor europene, dar efectele sale privesc direct și companiile din România care utilizează standarde armonizate. Am întrebat-o pe doamna Iuliana Chilea, Director General al ASRO și Vicepreședinte Tehnic al CEN, ce înseamnă reforma standardizării europene pentru companiile românești, cum pot experții români să influențeze standardele europene și ce pot face IMM-urile pentru a fi reprezentate în procesul de standardizare.
Dubla sa perspectivă, națională și europeană, îi permite să urmărească întregul proces, de la activitatea comitetelor tehnice naționale până la organizarea activității tehnice în cadrul CEN.
Ce înseamnă concret revizuirea Regulamentului 1025/2012 pentru o firmă din România care aplică standarde armonizate?
Pe termen scurt, pentru companii nu se schimbă nimic. Standardele armonizate utilizate în prezent rămân aplicabile, iar revizuirea Regulamentului urmează procesul legislativ european.
Pe termen mediu însă, reforma poate influența timpul necesar pentru ca un standard armonizat să fie evaluat și citat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prin această citare, standardul poate conferi prezumția de conformitate cu cerințele legislației europene relevante. În prezent, o parte dintre întârzieri apar tocmai după finalizarea lucrărilor tehnice. Dacă aceste etape vor fi scurtate, companiile vor putea beneficia mai repede de noile standarde armonizate.
Ne preocupă însă posibilitatea apariției unor rute paralele de standardizare. Pentru un producător, existența mai multor documente care răspund aceleiași cerințe poate genera incertitudine, nu simplificare.
Cum ajung astăzi experții români să influențeze un standard european și ce s-ar schimba dacă ar apărea rute paralele de standardizare?
Prin comitetele tehnice ASRO. Aici participă specialiști din companii, universități, institute de cercetare, laboratoare, autorități și alte organizații interesate. Ei analizează proiectele de standarde europene, formulează comentarii și contribuie la stabilirea poziției României. ASRO transmite apoi această poziție în cadrul CEN și CENELEC și participă la procesul de vot. Experții români pot participa direct și la activitatea grupurilor de lucru europene.
Acest mecanism se bazează pe principiul delegării naționale, prin care membrii naționali participă la elaborarea standardelor europene și contribuie la formarea consensului la nivel european. Un document elaborat pe o rută paralelă, în afara acestui sistem, ar putea ajunge să fie utilizat în Europa fără ca experții români să fi avut aceeași posibilitate de a contribui la elaborarea sa.
De aceea susținem Hub-ul european de standardizare. Specificațiile tehnice relevante elaborate în afara sistemului pot fi integrate în procesul european prin intermediul acestui hub, păstrând principiile privind calitatea, transparența și participarea părților interesate.
Ce poate face un IMM din România ca să fie reprezentat în standardizarea europeană?
Primul pas este să ne semnaleze domeniul în care dorește să se implice. Un IMM poate participa în comitetul tehnic ASRO corespunzător sectorului său și poate contribui la lucrări în funcție de resursele disponibile. Companiile care nu pot participa direct pot transmite comentarii asupra proiectelor de standarde aflate în anchetă publică. La nivel european, interesele IMM-urilor sunt reprezentate și de Small Business Standards, SBS.
Pentru o firmă mică, timpul unui specialist reprezintă o resursă importantă. Tocmai de aceea este necesar un sprijin mai consistent pentru participarea IMM-urilor în activitatea de standardizare. Dacă firmele mici nu sunt prezente în proces, există riscul ca nevoile și constrângerile lor să fie insuficient reflectate în standardele rezultate.
Organizațiile interesate să participe la elaborarea standardelor europene se pot alătura comitetelor tehnice ASRO. Detalii la [email protected].
