Încercarea la desprindere – una din cele mai importante încercări ale unei îmbinări sudate

Pentru a determina rezistența la desprindere și comportarea la rupere a fost elaborat standardul SR EN 12814-4+AC:2018, Încercări ale îmbinărilor sudate ale semifabricatelor din materiale termoplastice Partea 4: Încercarea la desprindere

Acest standard specifică dimensiunile, metoda de prelevare și pregătirea epruvetelor, precum și condițiile de efectuare a încercării la desprindere perpendicular pe sudură.

O încercare la desprindere poate fi utilizată împreună cu alte încercări (de exemplu, fluaj prin tracțiune, examinare macroscopică…) pentru a evalua performanța îmbinărilor sudate realizate din materiale termoplastice. Încercările la desprindere sunt aplicabile îmbinărilor sudate prin suprapunere realizate din materiale termoplastice.

Încercarea la desprindere în T se utilizează numai pentru evaluarea îmbinărilor de plăci sudate. Încercarea nu este aplicabilă probelor sudate care conțin plăci de grosimi nominale diferite. Principiul încercării constă în supunerea la întindere a unei epruvete, cu o viteză constantă de deplasare, până la ruperea, desprinderea sau deformarea acesteia.

Încercarea la desprindere prin decoeziune se utilizează numai pentru evaluarea îmbinărilor sudate prin electrofuziune, având diametrul nominal al țevii/fitingului mai mare de 10 mm. Principiul încercării constă secționarea unei  îmbinări sudate prin electrofuziune cu manșon în patru poziții repartizate la distanțe egale pe circumferința fitingului și supuse unei încercări la desprindere longitudinală, astfel încât porțiunea desprinsă să fie de-a lungul lungimii interfeței de topire. Încercarea se continuă până la separarea totală a componentelor îmbinării și examinarea finală a suprafețelor astfel separate pentru a se constata prezența rupturii ductile și/sau fragile de-a lungul interfeței îmbinării.

Încercare la desprindere prin strivire se utilizează pentru îmbinările sudate cu element încălzitor cu manșon și îmbinările sudate prin electrofuziune cu manșon, având diametrul exterior nominal mai mic sau egal cu 90 mm. Încercarea la desprindere prin strivire poate fi utilizată și pentru îmbinările sudate prin electrofuziune având diametrul exterior mai mare de 90 mm. Principiul încercării constă în secționarea unei îmbinări sudate cu manşon pe direcția axială în două părți egale și presarea țevii pentru a se evalua proprietățile îmbinării.