O rețea velo extinsă pentru București până în anul 2035
Primăria Municipiului București a anunțat aprobarea Masterplanului Velo, un document-cadru strategic pentru transportul pe bicicletă în Capitală. Potrivit primarului general interimar Stelian Bujduveanu, planul prevede dezvoltarea unei rețele vaste de infrastructură velo până în anul 2035, însumând 565 km de piste pentru biciclete – dintre care 150 km trasee principale pe marile artere și 415 km trasee secundare pe străzi adiacente.
Acest Masterplan Velo propune o rețea coerentă care să conecteze zonele rezidențiale cu centrele de muncă, școlile, instituțiile și punctele de interes ale orașului, integrând transportul velo în dezvoltarea urbană generală. Implementarea se dorește a fi realizată în parteneriat între Primăria Capitalei și cele 6 primării de sector, urmând ca după aprobarea documentului să fie elaborate studiile de fezabilitate necesare.
Planul vine însă după ani de consultări și dezbateri publice, inclusiv pe parcursul anilor 2022-2024, perioadă în care societatea civilă și organizațiile de bicicliști au oferit feedback. Unul dintre aspectele criticate anterior a fost lățimea insuficientă a pistelor propuse inițial, considerată sub standardele internaționale de siguranță. Aceste observații au subliniat nevoia aliniamentului la standarde moderne, pentru ca noile piste să ofere cu adevărat siguranță și confort bicicliștilor.
Standardele SR 10144-1 și SR 10144-2 – repere naționale pentru pistele de biciclete
În contextul acestui Masterplan, un rol central îl au standardele române originale SR 10144-1 și SR 10144-2, revizuite recent pentru a ghida proiectarea pistelor de biciclete la nivel național. Noile versiuni ale standardelor SR 10144-1:2024 – Străzi și amenajări pentru biciclete. Profiluri transversale. Cerințe de proiectare și SR 10144-2:2024 – Străzi. Trotuare, alei pentru circulația pietonală și amenajări pentru biciclete. Cerințe de proiectare au fost publicate de ASRO în luna noiembrie 2024. Cele două standarde stabilesc cerințele de proiectare pentru infrastructura velo (dimensiuni, configurare, elemente de siguranță). Standardele rezolvă problema lățimilor minime ale pistelor de biciclete și aliniază proiectarea infrastructurii velo din România la cerințele moderne de siguranță și confort.
Un aspect important este că SR 10144-1 și SR 10144-2 sunt acum parte integrantă a legislației rutiere (Codul Rutier), ceea ce înseamnă că specificațiile lor trebuie respectate obligatoriu în toate proiectele de amenajare a drumurilor și pistelor. Practic, cele două standarde oferă un cadru unitar pe care autoritățile locale și proiectanții trebuie să îl urmeze, eliminând abordările inconsistente sau empirice.
Concret, noile standarde impun lățimi mai generoase pentru pistele de biciclete, comparativ cu vechile normative depășite. De exemplu, în draftul Masterplanului Velo, rețeaua secundară prevedea piste de 2 m lățime pentru două sensuri și 1 m lățime pe sens pentru piste unidirecționale, valori care au fost considerate insuficiente de experți. Standardele vin să corecteze aceste valori, asigurând că pistele vor fi proiectate la dimensiuni care să permită deplasarea sigură a două biciclete în paralel și depășirea în condiții de siguranță. Astfel, se evită situația periculoasă în care autoturismele trec foarte aproape de bicicliști din cauza spațiului redus, aspect semnalat de organizațiile de profil.
Beneficiile aplicării standardelor în Masterplanul Velo
Aplicarea standardelor SR 10144-1 și SR 10144-2 în realizarea Masterplanului Velo aduce beneficii majore atât pentru utilizatori, cât și pentru autoritățile care implementează proiectele:
- Dimensiuni corecte și sigure: Standardele asigură că lățimea pistelor și a celorlalte elemente de infrastructură velo respectă valorile minime necesare pentru siguranța circulației. Astfel, pistele nu vor mai fi subdimensionate – problemă care, în trecut, le făcea nesigure – ci vor oferi spațiu suficient pentru deplasarea și depășirea bicicliștilor în siguranță. Practic, noile norme “rezolvă lățimile” pistelor, eliminând ambiguitățile din proiectare.
- Claritate și obligativitate legală: Fiind înscrise ca standarde naționale în vigoare, integrate în Codul Rutier, aceste reguli nu lasă loc de interpretări sau opinii personale în execuția pistelor. Autoritățile locale au acum un reper clar și obligatoriu, ceea ce crește calitatea și uniformitatea implementării în toate sectoarele orașului. Orice pistă de biciclete nouă trebuie să corespundă acestor cerințe, altfel proiectul nu va fi avizat conform legislației.
- Tipologii variate de infrastructură velo: Standardele nu se limitează doar la piste clasice separate, ci definesc mai multe tipuri de amenajări pentru biciclete și modul lor de proiectare. Acestea includ: benzi pentru biciclete pe carosabil, benzi de circulație partajate (rezervate transportului public și bicicletelor), trasee cu contrasens deschis pentru bicicliști pe străzi unidirecționale, trasee cicloturistice și trasee sugerate pentru biciclete – fiecare cu condițiile sale specifice de marcaj și siguranță. Introducerea acestor concepte în standard oferă municipalității soluții flexibile și adaptate contextului urban, permițând integrarea bicicletei în trafic atât pe bulevarde mari, cât și pe străzi secundare sau în zone turistice. De exemplu, “banda rezervată transport public + biciclete” permite crearea de coridoare rapide pe artere, în timp ce “contrasensul pentru biciclete” oferă legături mai scurte și eficiente pe străzi cu sens unic, fără a compromite siguranța.
- Sprijin pentru administrațiile locale: Prin detaliile tehnice furnizate (profiluri transversale tip, distanțe de siguranță, elemente de separare, marcaje ș.a.), standardele ușurează munca primăriilor și a proiectanților în faza de planificare și execuție. Mai exact, primăriile de sector care vor amenaja piste au acum la dispoziție un “manual” recunoscut oficial, reducând riscul de a face greșeli de proiectare. Acest lucru este important și pentru accesarea fondurilor naționale sau europene (precum PNRR) – proiectele conforme cu standardele au șanse mai mari să obțină finanțare și aprobare, demonstrând că respectă cerințele de calitate și siguranță.
În ansamblu, aplicarea acestor standarde va conduce la o rețea velo unitară, sigură și funcțională pe tot teritoriul Bucureștiului. Se creează premisele ca tot mai mulți locuitori să folosească bicicleta în deplasările zilnice, știind că infrastructura dedicată este realizată la standarde comparabile cu cele internaționale.
Implicarea Asociației HaiCuBicla în standardizare și Masterplan
În elaborarea acestor îmbunătățiri, un rol activ l-a avut Asociația HaiCuBicla, organizație neguvernamentală a comunității de bicicliști din București. HaiCuBicla este membră a Organismului Național de Standardizare din România (ASRO), ceea ce i-a permis să contribuie direct în activitatea de standardizare din domeniul infrastructurii velo. Reprezentanții HaiCuBicla au participat în comitetele tehnice care au revizuit standardele SR 10144-1 și SR 10144-2 în anul 2024, alături de experți și alți factori interesați, asigurând că vocea utilizatorilor de bicicletă este reflectată în noile cerințe tehnice.
De asemenea, HaiCuBicla s-a implicat și în procesul de realizare a Masterplanului Velo al Capitalei prin oferirea de feedback și recomandări punctuale. La dezbaterea publică finală a proiectului de hotărâre privind Masterplanul, organizația a analizat documentația și a transmis oficial către PMB 5 pagini de observații și propuneri de îmbunătățire. Printre principalele solicitări ale HaiCuBicla către echipa de proiect s-a numărat respectarea standardelor SR 10144-1 și SR 10144-2 în configurarea rețelei de piste. Mai mult, au fost sugerate și alte completări, cum ar fi folosirea standardelor actuale de semnalizare rutieră (ex. SR EN 1848-1:2024 pentru indicatoare și SR 1848-7:2015/A9:2021 pentru marcaje) și revizuirea standardelor privind proiectarea intersecțiilor, astfel încât infrastructura velo să fie integrată corespunzător în nodurile rutiere.
HaiCuBicla a subliniat public importanța adoptării noilor standarde, considerând intrarea lor în vigoare un “pas important pentru infrastructuri velo sigure și funcționale în România”, care va ajuta atât autoritățile locale, cât și comunitatea bicicliștilor. Datorită acestor eforturi, Masterplanul final a ținut cont într-o măsură mai mare de cerințele tehnice actuale: de exemplu, termenul de “piste sugerate pentru biciclete” (conform standardului din 2022) a fost inclus în document, iar conceptul de “transport poverty” a fost adăugat pentru a evidenția nevoia de conexiuni velo în zonele defavorizate ale orașului.
De la plan pe hârtie la piste sigure – rolul standardelor
Finalizarea Masterplanului Velo al Bucureștiului, corelat cu implementarea noilor standarde SR 10144-1 și SR 10144-2, marchează o etapă de referință în dezvoltarea mobilității durabile urbane. Pe măsură ce planul va fi pus în practică, Bucureștiul are șansa să recupereze decalajul față de alte capitale europene în privința infrastructurii pentru biciclete. Standardizarea strictă și implicarea activă a comunității (prin organizații precum HaiCuBicla) oferă garanția că viitoarele piste vor fi mai sigure, mai bine integrate și mai atractive pentru locuitori. Astfel, până în 2035, Capitala ar putea deveni un oraș mult mai prietenos cu bicicliștii, cu beneficii pe termen lung în ceea ce privește calitatea aerului, reducerea congestiei și creșterea calității vieții urbane.
