Zgomotul ambiant ne afectează sănătatea !

Zgomotul ambiant a devenit o formă de poluare a mediului care are un efect major asupra stării de sănătate și de bine a omului prin faptul că poate produce stres, oboseală, amețeli, nervozitate, tulburări ale somnului și chiar tahicardie. Standardul SR ISO 1996-2:2018, Acustică. Descrierea, măsurarea și evaluarea zgomotului ambiant. Partea 2: Determinarea nivelurilor de zgomot ambiant vine în sprijinul laboratoarelor și autorităților în vederea determinării standardizate a nivelurilor zgomotului ambiant, astfel încat să se poată lua măsuri eficiente de reducere a acestora.

Acest document poate fi aplicat pentru toate tipurile de surse de zgomot ambiant, precum zgomot de trafic rutier și feroviar, zgomot produs de aeronave și zgomot industrial.

Măsurările zgomotului ambiant sunt complicate deoarece există un mare număr de variabile de luat în considerare la planificarea și realizarea măsurărilor. Fiecare ocazie de măsurare este supusă condițiilor curente referitoare la sursă și condițiilor meteorologice care nu pot fi controlate de către operator, de aceea, uneori nu este posibil să se controleze incertitudinea de măsurare rezultată. În schimb, incertitudinea este determinată după măsurările care au la bază o analiză a măsurărilor acustice și a datelor colectate referitoare la condițiile de funcționare a sursei și la parametrii meteorologici importanți pentru propagarea sunetului.

Deoarece acest document își propune în egală măsură să respecte cerințele noi și mai stricte privind calculul incertitudinii de măsurare și să acopere toate tipurile de surse și de condiții meteorologice, acesta a devenit mai complicat decât un standard care ar acoperi doar o singură sursă specifică și o aplicație specifică.

Acest document descrie modul în care pot fi determinate nivelurile de presiune acustică utilizate ca bază pentru evaluarea limitelor zgomotului ambiant sau pentru compararea scenariilor în studii referitoare la spații. Determinarea poate fi făcută prin măsurare directă și prin extrapolarea rezultatelor măsurării cu ajutorul calculului. Acest document este în primul rând destinat utilizării pentru măsurările efectuate în exterior, dar sunt oferite unele îndrumări și pentru măsurări efectuate în interior. Standardul este flexibil, iar utilizatorul stabilește, într-o mare măsură, complexitatea măsurării și, prin urmare, incertitudinea de măsurare, care este determinată și consemnată în raport în fiecare dintre cazuri.

Standardul cuprinde prevederi referitoare la aparatura utilizată pentru măsurările acustice, principiile de măsurare, funcționarea sursei, condițiile meteorologice, procedurile de măsurare, evaluarea rezultatelor, extrapolarea la alte amplasamente, metodele de calcul și informațiile care se includ în raportul de măsurare.

Standardul cuprinde, de asemnea, mai multe anexe informative:

Anexa A – Determinarea razei de curbură

Anexa B – Amplasamentele microfonului față de suprafețe reflectante

Anexa C – Alegerea amplasamentului de măsurare/monitorizare

Anexa D – Corecții pentru aducerea la condiția de referință

Anexa E – Eliminarea sunetului nedorit

Anexa F – Incertitudinea de măsurare

Anexa G – Exemple de calcule ale incertitudinii

Anexa H – Niveluri de presiune acustică maxime

Anexa I – Măsurarea zgomotului rezidual

Anexa J – Metodă obiectivă pentru evaluarea audibilității tonurilor în zgomot –  Metodă tehnică

Anexa K – Metodă obiectivă pentru evaluarea audibilității tonurilor în zgomot –  Metodă de control

Anexa L – Modele de calcul specifice din surse naționale și europene