Informaţii cu privire la alimente în Uniunea Europeană

Regulamentul european INCO privind informaţiile furnizate consumatorilor cu privire la produsele alimentare a intrat în vigoare pe 3 decembrie 2014. O a doua etapă a lui, aplicată din aprilie 2015, se referă la menţionarea originii cărnii. Cea de-a treia va începe să fie aplicată din 13 decembrie 2016 şi va consta într-un tabel nutriţional care va figura pe ambalajele alimentelor.

Se speră astfel redobândirea încrederii consumatorilor, puternic afectată de scandalurile care au fost înregistrate în acest domeniu în ultima vreme.La mijlocul lui decembrie 2014, regulamentul european nr. 1169/2011 pentru furnizarea de informaţii cu privire la produsele alimentare – denumit INCO – intra în vigoare. El priveşte toate produsele alimentare (ambalate sau nu) şi se aplică tuturor factorilor din domeniu. Regulamentul INCO a completat dispozitivul care figurează în codul de consum şi a introdus noutăţi importante destinate a informa mai bine consumatorul. El impune profesioniştilor respectarea unor reguli:

Cerinţe noi cu privire la lizibilitatea etichetelor

o dimensiune minimă a caracterelor literelor pentru menţiunile obligatorii care variază în funcţie de dimensiunea ambalajelor: de la 0,9 la 1,2 mm;
Indicarea prezenţei alergenilor
14 substanţe care provoacă alergii şi intoleranţe. Ea trebuie să fie semnalată în scris consumatorului. Această regulă se aplică produselor ambalate (pe etichetă) sau neambalate (servite în cantine, restaurante etc). După cum aminteşte Carole Delga, secretar de stat în domeniul consumului, decretul de adaptare pentru Franţa precizează că „pentru produsele care nu sunt ambalate, în vederea unui consum imediat, această informaţie trebuie să figureze în imediata apropiere a produsului. Când produsele sunt consumate într-un restaurant sau o cantină, profesionistul trebuie să posede un document scris şi actualizat cu privire la prezenţa alergenilor în meniurile pe care le propune. Acest document trebuie să fie uşor accesibil consumatorului şi trebuie prezentat la cererea acestuia
Indicarea originii cărnii
indicarea locului de naştere, a celui de creştere şi de sacrificare este obligatorie pentru carnea de vacă; menţionarea locului de naştere şi de sacrificare este obligatorie începând din luna aprilie pentru carnea ambalată proaspătă, congelată de porcine, caprine şi cea de pasăre. Cu titlu voluntar, operatorul poate adăuga locul de naştere al animalului. Dacă el indică faptul că produsul este de origine franceză, aceasta înseamnă că animalul s-a născut, a fost crescut şi a fost sacrificat în Franţa.
Declaraţia nutriţională
ea menţionează valoarea energetică şi conţinutul de materii grase, acizi graşi saturaţi, glucide, zaharuri, proteine şi sare. Aceasta va trebui să apară în mod obligatoriu pe produsele alimentare ambalate începând din 13 decembrie 2016. Până atunci, orice informaţie nutriţională voluntară trebuie să se înscrie în acest cadru. Carole Delga a amintit că discuţiile continuă la nivel comunitar, mai ales în ceea ce priveşte informaţiile furnizate consumatorului cu privire la originea produselor alimentare şi în mod particular când carnea este un ingredient.

Să consumăm în cunoştinţă de cauză !

Potrivit Biroului European al Uniunii Consumatorilor (BEUC), „regulamentul european privind informaţiile cu privire la produsele alimentare marchează un important pas înainte. O menţionare clară a alergenilor, a originii cărnii şi a nanoingredientelor constituie o etapă către o transparenţă sporită a alimentaţiei noastre”. Regulile sunt aplicate treptat. Alergenii sunt deja evidenţiaţi în lista ingredientelor cu bold sau sunt subliniaţi cu o culoare diferită, restaurantele şi cantinele fiind obligate să afişeze şi ele informaţiile privitoare la meniurile pe care le propun. Fabricanţii dispun de doi ani pentru ca ambalajele lor să devină conforme cu celelalte reguli privind declararea obligatorie a informaţiilor nutriţionale.

 Începând din 13.12.2014
Alergeni, nanoingrediente, caracterele literelor şi uleiuri
Începând din aprilie 2015
Originea cărnii
Începând din 13.12.2016
Tabel nutriţional
Noutăţi Consumatorii trebuie să ştie dacă alimentele (inclusiv cele comercializate în vrac) conţin unul sau mai mulţi alergeni din cei 14, cum ar fi: laptele, soia sau arahidele, chiar dacă servesc masa într-un restaurant.
Alergenii trebuie să fie evidenţiaţi în lista ingredientelor şi informaţia trebuie să fie disponibilă în restaurante, cafenele etc.
Nanoingredientele trebuie să fie identificate în lista ingredientelor.
Dimensiunea minimă a caracterului literelor este de 1,2 mm.
Trebuie să fie specificată originea uleiurilor vegetale: de măsline, palmier, floarea soarelui.
Carnea proaspătă de porc, oaie, capră sau de pasăre trebuie să indice obligatoriu ţara în care a fost crescut şi sacrificat animalul.La alimentele procesate şi băuturi trebuie să se menţioneze informaţiile nutriţionale (energie, grăsimi saturate, glucide, zaharuri, proteine, sare) pe partea din spate a pachetului, la 100 g sau la 100 ml şi, eventual, porţia ale cărei dimensiuni sunt lăsate la latitudinea fabricantului.
Înainte Doar alimentele ambalate trebuiau să indice conţinutul de alergeni.
Restaurantele nu menţionau nimic.
Nu exista obligaţia de semnalare a nanoingredientelor.
Nu exista o restricţie în ceea ce priveşte dimensiunea caracterelor literelor.
Era suficient să se indice „ulei vegetal”.
Doar carnea proaspătă de vacă indica originea completăTabelul conţinând informaţiile nutriţionale nu era obligatoriu.

O legislaţie împrospătată

Comisia de la Bruxelles aminteşte provocările acestui regulament: „Constatăm la consumatorii de astăzi care îşi fac cumpărăturile online sau la supermarketuri o cerere crescândă de etichete mai clare, care să îi ajute să îşi facă cumpărăturile în cunoştinţă de cauză. În plus, numărul persoanelor care suferă de alergii este tot mai mare. Cum poate şti un adolescent care suferă de alergie la arahide ce poate mânca, fără risc, atunci când ia masa cu prietenii, la un restaurant ? Cum ştie o persoană care vrea să reducă consumul de sare ce gustare să aleagă ? Cum pot fi siguri consumatorii cu privire la originea cărnii pe care o cumpără ? Aceste reguli sunt destinate a răspunde acestui tip de întrebări”.

Produs autentic şi produs contrafăcut

Contrafacerea produselor alimentare şi a băuturilor poate lua forme diferite, cum ar fi falsificarea unui produs, diluarea sau înlocuirea unora dintre ingredientele sale cu altele de calitate inferioară sau indicarea unei origini false a produsului. Regulile garantează că atunci când un aliment nu este exact ce pare a fi, sunt furnizate informaţii relevante pentru a evita ca aparenţa sa să inducă în eroare consumatorul. Dacă unele ingrediente pe care ne-am aştepta să le găsim în mod normal în produs au fost înlocuite cu altele, aceşti înlocuitori sunt menţionaţi în lista ingredientelor, dar figurează şi în mod vizibil pe etichetă. Pentru produsele din carne, peşte sau fructe de mare, adăugarea de apă sau de proteine de origine animală diferită este menţionată în mod vizibil. Când aceste produse alimentare pot da impresia că sunt dintr-o bucată întreagă de carne sau de peşte, dar, în realitate, sunt constituite din diferite bucăţi puse împreună, ele sunt etichetate ca fiind „peşte sau carne reconstituit/ă”. Pentru produsele alimentare care lasă să se creadă sau care indică o origine eronată, regulile stabilesc unele criterii pentru ca indicaţiile cu privire la origine, furnizate cu titlu facultativ, să nu inducă în eroare consumatorul. Profesioniştii din sectorul alimentar care furnizează indicaţii cu privire la origine trebuie să menţioneze informaţii suplimentare menite a aduce la cunoştinţa consumatorului de unde provine ingredientul principal al produsului alimentar, nu numai care a fost ultimul stat în care acesta a fost procesat.

sursa:  Enjeux, nr. 360, decembrie 2015, Jean-Claude Tourneur